Diabetul în România în 2025 - cauze, simptome, prevenție și soluții naturale

Trăim într-o perioadă în care boala nu mai ține doar de vârstă, ci și de stilul de viață. În România, diabetul zaharat a devenit una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice, iar cifrele cresc de la an la an.

În prezent, 1 din 10 români are diabet zaharat, iar 3 din 10 români au prediabet, o condiție metabolică ce duce ulterior la instalarea diabetului de tip 2.

Având aceste cifre în față, cât știm cu adevărat despre diabet? Cum și de ce această afecțiune afectează peste un milion de români?

Situația diabetului în România – cifrele care vorbesc

În România, se estimează că peste 1,2 milioane de oameni trăiesc cu diabet zaharat, iar cel puțin tot atâția nu știu încă că îl au.
Diabetul nu este o boală rară și nici „doar de bătrâni”, așa cum se credea odinioară. Tot mai mulți tineri și chiar adolescenți se confruntă astăzi cu glicemii crescute și semne timpurii de rezistență la insulină.

Această boală nu apare peste noapte. Ea se construiește lent, de-a lungul anilor, pe fondul stresului cronic, al unei alimentații dezechilibrate, al lipsei de mișcare și al obiceiurilor care ne par „normale”: gustări rapide, nopți pierdute, prea mult zahăr și prea puțină grijă de sine.

În fiecare an, aproximativ jumătate dintre persoanele diagnosticate cu diabet ajung să fie spitalizate din cauza complicațiilor grave: risc de orbire, afecțiuni cardiovasculare, insuficiență cardiacă, probleme renale sau chiar amputarea membrelor inferioare.

Peste 50% dintre cazuri sunt înregistrate în mediul urban, iar persoanele intervievate pe această temă consideră că sedentarismul și consumul excesiv de zahăr, caracteristice stilului de viață urban, se numără printre principalele cauze ale diabetului de tip 2.

Din punct de vedere al distribuției pe sexe, bărbații reprezintă peste jumătate dintre cazurile diagnosticate, iar în funcție de vârstă, cea mai afectată categorie este populația activă, cuprinsă între 15 și 64 de ani.

Ce este diabetul și care sunt tipurile principale

Diabetul zaharat este o afecțiune metabolică cronică caracterizată prin creșterea nivelului de glucoză (zahăr) în sânge, ca urmare a unei producții insuficiente de insulină de către pancreas sau a utilizării ineficiente a insulinei de către organism.

Tipuri de diabet:

Diabet zaharat de tip 1 – este cauzat de distrugerea autoimună a celulelor beta pancreatice, care produc insulină. Astfel, organismul nu mai produce deloc insulină, de aceea este necesar tratamentul permanent cu insulină. Apare de obicei în copilărie sau adolescență.

Diabet zaharat de tip 2 (diabet mellitus tip 2) – este cea mai frecventă formă de diabet ce se caracterizează prin rezistență la insulină. Celulele nu mai răspund eficient la acțiunea insulinei și, în timp, scade secreția de insulină la nivel pancreatic.

Diabet gestațional – acest tip de diabet este specific în timpul sarcinii, când hormonii eliberați de organismul femeii determină o rezistență crescută la insulină. De obicei, dispare după naștere, dar crește riscul pentru diabet de tip 2 mai târziu în viață.

Cauzele diabetului – de la stres la alimentația modernă

Cauzele diabetului variază în funcție de tipul de diabet. Spre exemplu pentru diabetul de tip 1, cauzele țin de influența genetică și de anumiți factori externi precum stresul sau expunerea la toxine.

Cea mai frecventă formă de diabet, este diabetul zaharat de tip 2 pentru care principalii factori declanșatori sunt:

Obezitatea abdominală – grăsimea din jurul taliei afectează sensibilitatea la insulină
Sedentarismul – lipsa mișcării reduce consumul de glucoză de către mușchi
Alimentația dezechilibrată – consum excesiv de zaharuri rafinate, produse ultraprocesate și grăsimi trans
Stresul cronic și lipsa somnului – cresc nivelul hormonilor care ridică glicemia (cortizol, adrenalină)
Predispoziția genetică – riscul este mai mare dacă există cazuri în familie
Înaintarea în vârstă – sensibilitatea la insulină scade treptat

„Viața cu diabet nu este deloc ușoară, dar nici imposibilă. De-a lungul anilor, am învățat cum să jonglez cu dieta, să găsesc alimente care nu doar că îmi mențin glicemia sub control, dar sunt și delicioase, și să-mi gestionez viața socială fără a compromite sănătatea.” – Prof. Dr. Marin Chimir, diagnosticat la doar 10 ani cu diabet de tip 1.

Simptomele diabetului – semne timpurii de recunoscut

Diabetul de tip 2 poate rămâne ani de zile fără simptome clare. Dar, sunt semne timpurii ce pot fi ușor de recunoscut

sete constantă și urinări frecvente
oboseală persistentă
foame exagerată sau poftă mare de dulce
vedere încețoșată
creștere în greutate, mai ales în jurul taliei
infecții frecvente sau răni care se vindecă greu

O simplă analiză de sânge pentru glicemie și hemoglobină glicozilată (HbA1c), poate arăta dacă e vorba de prediabet, o etapă reversibilă în care schimbările de stil de viață pot împiedica dezvoltarea diabetului.

Există și simptome specifice la bărbați și la femei, care pot fi trecute cu vederea, astfel un diagnostic pe diabet este dat mult prea târziu. De exemplu, la bărbați diabetul este recunoscut destul de greu, căci simptomele sunt adesea puse pe seama oboselii. La femei, diabetul este adesea însoțit de fluctuații hormonale și dezechilibre metabolice:

Cicluri menstruale neregulate, sindrom de ovar polichistic (SOPC) – frecvent asociat cu rezistența la insulină
Infecții vaginale recurente (candidoze) – din cauza glicemiei crescute
Piele uscată și mâncărimi, mai ales în zona genitală
Creștere în greutate și dificultăți în a slăbi, mai ales la nivelul taliei

La copii, diabetul este cel mai adesea de tip 1, o boală autoimună. Poate debuta brusc, uneori chiar în câteva zile.

În ultimii ani, din cauza obezității infantile și a sedentarismului, apar tot mai multe cazuri de diabet de tip 2 la adolescenți, cu simptome mai subtile: oboseală, creștere ponderală, poftă de dulce, leziuni cutanate sau infecții frecvente.

Întrabare de la Elena, pensionară din Brăila: Ce stări ai când ai diabet?

Când ai diabet, poți simți oboseală, sete excesivă, urinări frecvente și foame crescută, uneori însoțite de vedere încețoșată sau furnicături la extremități. Aceste stări apar din cauza dezechilibrului glicemiei, semn că organismul nu mai folosește corect zahărul din sânge ca sursă de energie.

Diagnostic și clasificarea diabetului în 2025

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (IDF), diagnosticul diabetului se stabilește pe baza valorilor glicemiei sau a testului HbA1c (hemoglobina glicozilată):

Tip de test	Prag diagnostic	Observații
Glicemie à jeun (pe nemâncate)	≥ 126 mg/dL (7,0 mmol/L)	Două determinări în zile diferite confirmă diagnosticul.
Glicemie postprandială (la 2 ore după testul de toleranță la glucoză – TTGO)	≥ 200 mg/dL (11,1 mmol/L)	Se efectuează după ingestia a 75 g glucoză.
Glicemie aleatorie (oricând în cursul zilei)	≥ 200 mg/dL (11,1 mmol/L)** + simptome de hiperglicemie	Sugerează diabet, necesită confirmare.
HbA1c	≥ 6,5%	Măsoară media glicemiilor din ultimele 2–3 luni.

OMS subliniază totodată existența categoriilor intermediare de hiperglicemie:

Glicemie à jeun modificată (IFG): 100–125 mg/dL (5,6–6,9 mmol/L)
Toleranță alterată la glucoză (IGT): glicemie 2h la TTGO între 140–199 mg/dL (7,8–11,0 mmol/L)

Aceste forme sunt considerate stadii de prediabet.

Mic dicționar de termeni diabetologici:

Glicemie – reprezintă nivelul zahărului (glucozei) din sânge. Glucoza este principala sursă de energie pentru celulele organismului.

Celule beta pancreatice – sunt celulele din pancreas care produc insulină, hormonul responsabil de reglarea glicemiei.

HbA1c – este un indicator al mediei glicemiei din ultimele 2–3 luni. Se folosește pentru diagnosticarea și monitorizarea diabetului.

Glicemie à jeun (pe nemâncate) – măsoară nivelul glicemiei după cel puțin 8 ore de post alimentar (de obicei dimineața, înainte de micul dejun).

Glicemie postprandială – reprezintă nivelul glicemiei măsurat la 2 ore după masă sau după testul de toleranță la glucoză.

Insulină – este un hormon produs de pancreas care ajută glucoza să intre în celule, unde este folosită ca sursă de energie.

Rezistența la insulină – este o stare în care celulele organismului nu mai răspund eficient la acțiunea insulinei. Deși pancreasul produce insulină, glucoza nu mai poate fi utilizată corect, iar nivelul zahărului din sânge rămâne crescut.

💡 Știai că…?

Românul Nicolae Paulescu a descoperit în 1921 „pancreina”, substanța care reduce glicemia — descoperire ce a stat la baza izolării insulinei, tratamentul ce salvează astăzi milioane de vieți.

Alimentația potrivită în diabet

În diabet, alimentația are un rol esențial. Poate menține glicemia în limite normale, poate preveni complicațiile asociate diabetului și, în unele cazuri, chiar poate reduce nevoia de tratamente complexe. Pentru persoanele cu prediabet sau rezistență la insulină, corecția alimentară este primul pas pentru a stopa evoluția diabetului.

Ce trebuie sa mananci la diabet tip 2:

Legume proaspete sau gătite ușor (broccoli, dovlecel, ardei, spanac)
Fructe cu conținut scăzut de zahăr (fructe de pădure, mere, prune, citrice)
Carne slabă, pește, ouă
Lactate simple (iaurt, chefir, brânzeturi slabe)
Cereale integrale: ovăz, quinoa, orez brun, hrișcă
Grăsimi bune: ulei de măsline, avocado, semințe, migdale

Alimente de evitat la diabet tip 2:

Zahăr rafinat, prăjituri, produse de patiserie
Băuturi carbogazoase și sucuri îndulcite
Carbohidrați rafinați (pâine albă, orez alb, paste albe)
Alimente ultraprocesate, fast-food, grăsimi trans

Ce pâine mănâncă diabeticii?

O întrebare foarte frecventă. Diabeticii pot consuma pâine integrală, de secară, de grâu spelta sau cu semințe, cu indice glicemic scăzut.
E important ca pâinea să conțină făină integrală 100%, fără adaos de zahăr sau amelioratori, iar porțiile să fie moderate (1–2 felii la o masă).

Cea mai bună alegere este pâinea integrală cu semințe, care eliberează lent glucoza și oferă sațietate de durată.

Suplimente și soluții naturale pentru echilibru glicemic

În ultimii ani, interesul pentru fitoterapie a crescut semnificativ, inclusiv în managementul diabetului zaharat. Deși tratamentul medicamentos rămâne esențial, tot mai multe studii arată că anumite extracte din plante pot sprijini controlul glicemiei, îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și reduc riscul de complicații.

Extracte din plante precum Gymnema sylvestre, Momordica charantia (castravetele amar), Urtica dioica (urzica), Cinnamomum verum (scorțișoara) sau Trigonella foenum-graecum (schinduful) s-au dovedit utile în reglarea metabolismului glucidic și în susținerea funcției pancreatice.

Fitoterapia este un aliat natural ce contribuie la o abordare integrată pentru managementul glicemiei prin asocierea cu medicamente, nutriție și mișcare.

Portofoliul Herbagetica conține o gamă dedicată cu formule complexe și extracte specializate în reducerea valorilor glicemiei și susținerea funcțiilor pancreatice:

Diabetprim – are o formulă concentrată cu 14 extracte premium care susține funcțiile pancreatice, reduc rezistența la insulină, contribuind activ la menținerea glicemiei în limite normale.

Momordica Extract Castravete-Amar – din repetate studii clinice s-a observat că efectele sale mimează cele ale insulinei, din acest motiv, se numește și „insulină naturală”

Berberina Forte – reglează modalitatea prin care organismul folosește zahărul din sânge. Stimulează absorbția glucozei în sânge, crește sensibilitatea la insulină, stimulează descompunerea zaharurilor din celule.

„În anii mei de practică ayurvedică, am ajutat mulți pacienți cu diabet să reducă sau chiar să elimine medicamentele hipoglicemiante prin modificarea alimentației, exerciții fizice și folosirea unor plante verificate în timp, precum Gymnema sylvestre, Momordica charantia și Pterocarpus marsupium. Exercițiul fizic regulat și alimentația echilibrată sunt la fel de esențiale.” — Nancy Lonsdorf (M.D., medic inspirat de principiile Ayurveda)

Descoperă gama naturală Herbagetica pentru controlul glicemiei!

Prevenție și stil de viață echilibrat

De multe ori, schimbările mici au cel mai mare impact, fiind nevoie de consistență și conștiență pentru a obține rezultatele cele mai bune.

Iată câteva obiceiuri care pot face diferența pentru gestionarea și prevenția diabetului:

Alimentație echilibrată

Redu zahărul, pâinea albă, sucurile și alimentele ultraprocesate.
Include la fiecare masă proteine, fibre și grăsimi sănătoase.
Mănâncă conștient, nu în grabă.

Mișcare zilnică

Nu trebuie să mergi la sală – o plimbare de 30 de minute zilnic ajută enorm la reglarea glicemiei.
Mișcarea este cel mai natural „medicament” anti-diabet.

Gestionarea stresului

Stresul constant crește cortizolul, care la rândul lui crește glicemia.
Practici simple precum respirația conștientă, rugăciunea, meditația sau timpul petrecut în natură pot face minuni.

Somn de calitate

Lipsa somnului perturbă hormonii foamei și ai sațietății, favorizând rezistența la insulină.
7–8 ore de somn profund sunt esențiale.

Viitorul diabetului în România – tendințe pentru 2026

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că, până în 2030, diabetul va deveni una dintre primele cinci cauze de mortalitate la nivel global, dacă ritmul actual se menține. Numărul persoanelor diagnosticate este în continuă creștere, iar stilul de viață modern — sedentar, stresant și bogat în alimente procesate — contribuie semnificativ la această evoluție.

În România, datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată o tendință similară: creșterea incidenței diabetului de tip 2 în rândul populației active și chiar la tineri. Autoritățile și organizațiile medicale subliniază nevoia urgentă de educație pentru sănătate, screening regulat și intervenții timpurii.

Viitorul combaterii diabetului se sprijină pe trei piloni:

Educația — pentru ca fiecare persoană să înțeleagă rolul alimentației, mișcării și echilibrului emoțional în menținerea glicemiei normale;
Digitalizarea — care permite monitorizarea mai ușoară a glicemiei, accesul la consultații online și aplicații inteligente de gestionare a stilului de viață;
Prevenția prin nutriție — prin promovarea alimentelor naturale, cu indice glicemic scăzut, și a unei relații conștiente cu mâncarea.

Viitorul sănătății înseamnă informare și prevenție printr-o alimentație corectă și un stil de viață echilibrat. Astfel, diabetul devine o boală controlabilă, iar pentru mulți, chiar prevenibilă.

Cele mai frecvente întrebări despre diabet (FAQ)

De la ce valoare ai diabet?

Diabetul este diagnosticat atunci când glicemia à jeun (pe nemâncate) este de 126 mg/dL sau mai mult, în două teste făcute în zile diferite.

De asemenea, o glicemie la 2 ore după testul de toleranță la glucoză ≥ 200 mg/dL sau o valoare HbA1c ≥ 6,5% confirmă diagnosticul.

Ce trebuie să mănânci când ești predispus la diabet?

Alege o alimentație cu indice glicemic scăzut și bogată în fibre, legume, proteine slabe și grăsimi bune. Evită zahărul, băuturile carbogazoase și carbohidrații rafinați (pâine albă, dulciuri, paste albe).

Ce zahăr e bun pentru diabetici?

Diabeticii ar trebui să evite zahărul clasic și să aleagă îndulcitori naturali cu indice glicemic scăzut, precum stevia. Mierea sau zahărul brun nu sunt alternative sigure, deoarece cresc glicemia aproape la fel ca zahărul alb.

Cât poți trăi cu diabet tip 2?

Cu tratament corect, alimentație echilibrată și stil de viață activ, o persoană cu diabet de tip 2 poate trăi la fel de mult ca o persoană fără diabet.

Cheia este controlul glicemiei și prevenirea complicațiilor prin controale medicale regulate și un stil de viață sănătos.

Resurse și surse de încredere

Informează-te și alege conștient pentru sănătatea ta pe termen lung!

Descoperă soluțiile naturale Herbagetica pentru controlul glicemiei!

0 Diabetul în România în 2025 – Ghid complet despre cauze, simptome și soluții naturale